Visul unei nopţi de iarnă, România, 1946, r. Jean Georgescu, a. Radu Beligan, Ana Colda, George Demetru, Florica Demion, Maria Filotti, George Vraca
Visul unei nopţi de iarnă este o încercare de desprindere de teatrul filmat şi de apropiere de valenţele cinematografului. Pariul este doar parţial câştigat. Replicile, cel mai slab punct al filmului, sunt rostite declamator, teatral, aproape uniform, fără a produce tensiune, însă mijloacele specific cinematografice la care apelează Jean Georgescu nu sunt în totalitate un eşec, deşi dau uneori senzaţia că sunt folosite aleatoriu, fără o concepţie unitară.
Cel mai strident exemplu în acest sens, deşi nu lipsit pe alocuri de ingeniozitate, îl reprezintă racordurile. Ca un copil care primeşte o jucărie nouă, realizatorii filmului par să fi descoperit atunci acest procedeu, pe care îl folosesc insistent, cel puţin în partea a doua.
Influenţat de cinematografia americană a vremii, lui Jean Georgescu îi reuşesc secvenţele de la petrecerea de Revelion (unde se observă un oarecare dinamism al montajului), scenele pline de umor cu majordomul care stinge şi aprinde luminile din casa actorului (majordomul este de altfel cel mai "cinematografic" personaj din film) sau câteva trimiteri la filmele mute (unele din scenele care îl au ca protagonist pe personajul interpretat de Radu Beligan).
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu